Transparenţe şi vibraţii la Serghei Pavlov
Cu un suflet vibrant şi energic, Serghei Pavlov se afirmă în perspectiva plasticii româneşti contemporane cu o remarcabilă tenacitate şi cu un har aparte.
Pentru artist geometricul derivă din structura corteziană a suprafeţei şi se impune cu o precizie a construcţiei, ce te trimite la constructiviştii anilor 20-30 ai secolului trecut.
Peniţele lui sunt în mod paradoxal impregnate de vigoare şi senzualitate a vibraţiei suprafeţei ce se zămâşleţte prin adăugiri răbdătoare şi succesive.
Iluminări, crescendeuri şi vibraţii î-ţi stârnesc puterea de a evoca stări, senzaţii ce sunt impregnate de o maiestate a construcţiei geometrice în nuditatea acesteia.
Construcţia unui pătrat, se transformă în construcţia unui romb, generat de diagonale transversale ce îl străbat şi produc un efect optic de adâncire şi plonjare în interior.
Serghei Pavlov obligă privitorul să relaţioneze diverse puncte în cadrul construcţiei vizuale, creând un prag perceptiv, în care centrului i se alătură multitudine de centre vizuale.
Alteori percepţiei la limita a unui dreptunghi i se face loc unei extensii a unui câmp neutru care pune în valoare revelarea discretă a diagonalelor printr-o alternantă subtilă a valorilor de gris-uri.
Printr-o miraculoasă stare de polaritate aquarelele lui Serghei se impun ca o continuare a aceloraşi preocupări pentru universal vizual al geometriei.
Transparentelor alb-negrului le ia locul o succesiune de câmpuri vibrante, în care ciara şi aquarela se confruntă, prin încărcări şi spălări succesive ce sunt mânate de acorduri de cald-rece.
Ocrui calde, brumuri arse, galbenuri luminoase se contrapun cu o tuşă lejeră la o gamă de albastruri grisu-ri reci ori verzuiuri sidefii. Desenul în ceară se aşterne pe suprafaţa hârtiei cu mai multă organicitate şi căldură fiind secondat de tonurile aquarelei care se separă în mod alchimic în raport cu structura compoziţională a cerii.
Vibraţiile policrome ale lui Serghei Pavlov se impun în mod serial, cu o putere de fascinaţie obsesivă, ce derivă din construcţia serială a compoziţiilor sale.
Pendulând între alb-negru şi culoare Serghei Pavlov î-şi devoalează structura polară a personalităţii sale şi o face cu o hotărâre a începutului de carieră ce promite şi onoreză talentul geniu cu care a fost hărăzit.
Cu siguranţă claritatea transparenţelor şi intensitatea vibraţiilor lui Serghei Pavlov ne vor face să mai auzim de acest nume pe numeroase simeze ale vieţii culturale de pretutindeni.